Account Options

Ideologia ca viziune mondială politică și socială. Politică de stânga

EUROPA: O PUTERE MONDIALĂ Ideologia ca viziune mondială politică și socială

Marxismul ca teorie ideologia ca viziune mondială politică și socială modificare modificare sursă ] Marxismul este o teorie economico-socială bazată pe lucrările lui Karl Marxun filozof, economist, jurnalist și revoluționar german de origine evreiască, din secolul al XIX-lea, care a colaborat în elaborarea sus-numitei teorii cu Friedrich Engels.

Marx s-a inspirat din filozofia refacerea vederii la lilieci Georg Hegeldin economia politică a lui Adam Smithdin teoria economică Ricardiană și din socialismul francez din secolul al XIX-lea, pentru a dezvolta o cercetare critică a societății care se dorea atât științifică, cât și revoluționară. Această critică a atins cea mai sistematică expresie deși neterminată în lucrarea lui de căpătâi Das KapitalCapitalul: O cercetare critică a economiei capitaliste.

Marxismul este bazat pe lucrările filozofului Karl Marx.

Politică de stânga

De la moartea lui Marx îndiferite grupuri din toată lumea au apelat la marxism ca bază intelectuală pentru linia politică și tactica lor, care pot fi în mod spectaculos diferite și contradictorii. Una dintre primele mari sciziuni a apărut între apărătorii social-democrației care afirmau că tranziția la socialism putea apărea într-o societate democratică și comuniști care afirmau că tranziția la socialism poate fi făcută numai prin revoluție.

Însă ambele posibilități sunt luate în considerare de către Marx în scrierile lui: Marx considera că trecerea la socialism se putea produce atât prin mijloace violente confruntare violentă între proletariat și burgheziecât și prin mijloace pașnice compromis cu partidele burgheze și câștigarea puterii prin mijloace electorale[3] [4] din acest punct de vedere, opinia social-democraților revoluție atinsă prin compromis cu burghezia și câștigarea prin mijloace electorale a puterii nefiind mai puțin marxistă decât aceea a comuniștilor revoluție violentă și confruntare directă între proletari și burghezie.

Social-democrația a apărut în interiorul Partidului Social Democrat German și a avut drept rezultat abandonarea rădăcinilor marxiste [5]în vreme ce comunismul a dus la formarea a numeroase partide comuniste.

Trăsături definitorii[ modificare modificare sursă ] Ca una dintre marile orientări politice și ideologice ale epocii contemporane, stânga are în centrul preocupărilor sale apărarea drepturilor omului, justiția socială, egalitatea nu numai de șanse, ci și în drepturinediscriminarea oamenilor după rasă, naționalitate sau sex. Stânga se dorește a fi expresia politică a altruismului, a iubirii omului de aproapele său, adică sensibilitate pentru suferințele și aspirațiile celorlalți. Stânga modernă nu își vede împlinite idealurile decât într-o societate democratică, în care consultarea electorală are ca scop aflarea cerințelor populației, cucerirea puterii fiind calea prin care aceste aspirații pot fi traduse în viață de cei aleși în alegeri.

Deși mai sunt încă multe mișcări sociale și partide politice revoluționare marxiste în toată lumea, de la prăbușirea Uniunii Sovietice și a statelor ei satelite, mai sunt relativ puține țări care au guverne care se descriu drept marxiste. Deși într-un număr de țări occidentale sunt la putere partide social-democrate, ele s-au distanțat cu multă vreme în urmă de legăturile lor cu Marx și cu ideile lui. De asemenea, despre Libia se afirmă uneori că ar fi comunistă, dar Muammar Gaddafi a căutat să conducă țara către socialismul islamic.

îmbunătățirea instantanee a vederii

De asemenea, Venezuela merge pe calea marxismului încă din aniicând au început naționalizările companiilor deținute de firme străine, până acum fiind naționalizate, succesiv, petrolul, băncile și anumite întreprinderi, fapte ale guvernelor Chavez și Morales, care arată determinarea de a merge pe linia marxistă de împroprietărire a poporului cu mijloacele de producție.

Manifestul Comunist al lui Marx și Engels include un număr de pași pe care societatea trebuie să îi facă pentru ca muncitorii să se elibereze de societatea capitalistă. Unele dintre aceste măsuri apar ca fiind introduse în forma Keynesianismuluia statului bunăstăriia noului liberalism și a altor schimbări ale sistemului din unele țări capitaliste.

Account Options Ideologia ca viziune mondială politică și socială Drepturile omului și drepturile civile, democrația și naționalismul, industrializarea și sistemele pieței libere, toate au dat naștere unei perioade de transformări și oportunități.

Alți indivizi văd, în conformitate cu teoria marxistă a materialismului istoric, reformele capitaliste ca vestitori ai viitorului comunist. Pentru marxiști, aceste reforme reprezintă răspunsul la presiunea exercitată de partidele și sindicatele clasei muncitoare, ele însele răspunzând la abuzurile resimțite din partea sistemului capitalist. Rădăcinile hegeliene ale marxismului[ modificare modificare sursă ] Hegel a propus o formă a idealismului în care dezvoltarea ideilor în contrariile lor este tema conducătoare a istoriei umane.

bandaj îmbunătățind vederea

Acest proces dialectic presupune, uneori, acumulări treptate, dar alteori cere salturi discontinui, schimbări violente ale status quo-ului existent.

Figuri exercițiu pentru vedere miop precum Napoleon Bonaparte sunt, conform interpretărilor hegeliene, mai degrabă, simptome și unelte ale proceselor dialectice impersonale de bază decât modelatoare ale acestora. Marx și membrii grupului Tinerii Hegelieni din care făcea și el parte, au păstrat cea mai mare parte a modului de gândire al lui Hegel.

Marx a urmat curentul altui Tânăr Hegelian, Ludwig Feuerbach. Ce îi deosebește pe cei doi este părerea lui Marx că umanismul lui Feuerbach este excesiv de abstract și de aceea nu mai puțin idealist decât sistemul pe care dorea să-l înlocuiască, cu alte cuvinte, noțiunea concretă de Dumnezeu găsită în creștinismul instituționalizat care legitimiza puterea represivă a statului miopie la bătrânețe. Moștenirea marxismului[ modificare modificare sursă ] Pe teren politic, pe baza marxismului s-au dezvoltat mișcările muncitorești, unele cu caracter reformator de tipul social-democrațieiideologia ca viziune mondială politică și socială cu caracter revoluționar sub forma partidelor comuniste, având la bază ideologia marxist-leninistăelaborată de Lenin.

Cât timp însă, în scrierile lor, Marx și Engels au rămas atât de vagi în ce privește modul de funcționare al acelei societății viitoare fără clase, fără proprietate privată, fără schimb comercial și fără stat, rămâne problematică imputarea celor doi întemeietori ai marxismulului eșecul economiilor tipice socialismului real, de coloratură leninistă.

controlul vederii în glaucom

În opinia altor economiști, însă, chiar și predicția marxistă a prăbușirii capitalismului [9] este dificil de arătat a fi fost eronată, cât timp e fapt istoric cunoscut că la doar mai puțin de un secol de la articularea ei, în Europa, ca și într-o bună jumătate a globului, sistemul capitalist chiar s-a prăbușit, și asta în bună parte [10] din motivele enunțate profetic de Marx. Deși teoria marxistă a prețurilor a fost concepută de Karl Marx urmând conceptele eronate[ necesită clarificare ] ale lui Smith și Ricardo, prevalente în epocă, ea rămâne și azi o viabilă analiză alternativă a teoriei liberale în estimarea prețurilor într-o piață dată, ea prezicând destul de precis aceste prețuri [11]în ciuda faptului că Marx a făcut o eroare în complicatele lui calcule, care departe de a fi însă crucială, poate fi corijată.

Ideologia ca viziune mondială politică și socială

Rușii în Moldova și Țara Românească. Limba română e un fel de italiană orientală. Așa începe manuscrisul B 63 al lui Karl Marx cu referire la anul Deci, Marx scrie negru pe alb că cei din Moldo — Valahia n.

Moldova și românii de peste Prut, din România se numesc ei înșiși români. Din manuscrisul B 63 nu lipsește nici evenimentul de la Convenția de la Akkerman în și tratatul de la Adrianopol n-a conferit Rusiei nici un drept de suveranitate. Tot din însemnări date aflăm că, laRusia ținea în Basarabia o armată de Această frază apare la începutul manuscrisului B 91 al lui Karl Marx. În protestele sale dinîmpotriva ocupației turcești, Rusia se înduioșa față de nenorocirile țării; acum rușii se dedau la groaznice excese.

Niciodată — spune Saint Marc Girardin însuși în ale sale Souvenirs des voyages — n-a avut loc o mai înspăimântătoare distrugere de vieți.

Надо отдать ему должное, он не пытался торжествовать свою победу. Он просто спросил: -- Вы разрешите мне покинуть. Председатель оглядел Зал Совета, не увидел ни малейшего движения несогласия и ответил -- несколько беспомощно: -- Очень хорошо. Прокторы пойдут с тобой, а когда мы закончим обсуждение, то приведут тебя обратно.

Un jaf enorm, hoții de ale ofițerilor, barbaria soldatului rus etc. Țarul Nicolae voia chiar să cumpere Principatele, prețuite la 36 mil. Este impresionant că aceste lucruri sunt afișate chiar de către cel care a scris și a publicat înîmpreună cu Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist și ale cărui sfaturi au fost păstrate cu sfințenie de către comuniștii de mai târziu.

care este viziunea optimă