Când este posibilă formarea vederii binoculare. Când este posibilă formarea vederii binoculare
Conținutul
Strabismul si tulburarile vederii binoculare Strabismul si tulburarile vederii binoculare Strabismul si tulburarile vederii care a reușit să restabilească vederea acasă Vederea binoculara VB reprezinta o functie complexa constand din elaborarea la nivelul scoartei cerebrale a unei imagini unice in urma receptionarii si prelucrarii imaginilor separate receptionate de cei doi ochi.
Este o functie importanta care confera calitate vederii.
Vârsta formării binoculare a vederii, Cauze și metode de corectare a vederii binoculare
Exista o serie de afectiuni oftalmologuce ca strabismul, anizometropia sau orice afectiune care determina scaderea vederii la un ochii,si care determina deteriorarea VB. Strabismul este cea mai frecventa cauza de tulburare a VB, motiv pentru care aceasta afectiune va fi tratata pe larg in acest capitol. Strabismul este in majoritatea situatiilor o afectiune a copilului. Pe langa prejudiciul estetic pe care-l produce, strabismul determina si importante tulburari functionale.
Ne tratate corespunzator si la timp aceste tulburari de vedere vor persista intreaga viata. Fiziologia sistemului motor al ochiului Miscarile globului ocular Sistemul nervos coordoneaza miscarile globilor oculari in asa fel incat acestia executa doar miscari asociate coordonatemiscarea izolata a unui singur ochi nefiind posibila.
In mod practic muschii oculomotori rotesc globii oculari intr-o multitudine de directii.
Pentru o mai buna intelegere a fenomenului, miscarile sunt sistematizate in trei categorii, si se efectueaza in jurul a trei axe - axele lui Fick Fig 1. Aceste axe se intersecteaza intr-un punct situat la 13 - 14 mm inapoia polului anterior al globului.
Sunt utilizate de asemenea microcirculații și proceduri fizioterapeutice, se recomandă efectuarea regulată a unor exerciții fizice speciale de restaurare gimnastică. În anumite cazuri, se efectuează o micro-operare laser a ochiului.
In jurul axului vertical se efectueaza miscarile de lateralitate abductie, adductie ; in jurul axului orizontal se efectueaza miscarile de verticalitate ridicare, coborare ; iar in jurul axului anteroposterior se produc miscarile de rotatie ale globului inauntru, in când este posibilă formarea vederii binoculare. Este vorba de miscarea de convergenta si divergenta a globilor. Axele lui Fick Actiunea muschilor oculomotori Actiunea muschilor oculomotori depinde de directia langhetelor musculare raportate la directia axei vizuale si la localizarea insertiei sclerale anterior sau posterior de ecuatorul globului ocular.
Muschii orizontali dreptul intern si dreptul extern când este posibilă formarea vederii binoculare actiune unica de adductie, respectiv abductie, deoarece orientarea muschilor coincide cu axul vizual orizontal.
- Simptome ale afectării vederii binoculare Terapie pentru deficiențe de vedere
- Test de vedere în kuzminki
- Lemn dulce pentru a îmbunătăți vederea
- Cât de rău îți poate scădea vederea
Muschii când este posibilă formarea vederii binoculare dreptul inferior si superior au o tripla actiune, explicata prin unghiul de 23 de grade deschis anterior pe care il face langheta musculara cu axul vizual. Muschiul drept superior este ridicatoradductor si rotator intern, iar muschiul drept inferior este coborator, adductor si rotator extern.
Muschii oblici au de asemenea o când este posibilă formarea vederii binoculare actiune, deoarece directia muschilor formeaza cu axul vizual un unghi de 51 de grade deschis posterior. In plus, actiunea muschilor oblici este explicata si prin insertia lor sclerala, situata posterior de ecuatorul globului ocular.
Muschiul oblic mare este coborator, abductor si rotator intern, iar oblicul mic este ridicator, abductor si rotator extern Fig. Actiunea muschilor oculomotori Pentru a se mentine paralelismul axelor vizuale in cursul versiilor, impulsurile nervoase sunt trimise in mod selectiv muschilor oculomotori, respectandu-se doua legi de baza: - legea lui Herring: impulsurile nervoase sunt egal repartizate muschilor, care asigura aceeasi directie a privirii; de exemplu in privirea la dreapta, muschiul drept intern stang si dreptul extern drept primesc aceleasi numar de impulsuri; - legea lui Sherrington: cand un muschi se contracta, antagonistul sau se relaxeaza.
Vederea binoculara In conditii normale, cand paralelismul axelor vizuale este mentinut prin efortul muschilor oculomotori, se realizeaza VB normala. Aceasta reprezinta o functie importanta a vederii si se dezvolta intre varsta de 4 si 8 luni. Vederea medicamente pentru miopia ochilor normala are trei parti componente gradecare pot fi puse in evidenta numai in conditii artificiale, si anume in timpul examinarii pacientului la sinoptofor.
Aceste componente sunt perceptia simultana, fuziunea si vederea stereoscopica. Detalii asupra acestor aspecte vor fi expuse când este posibilă formarea vederii binoculare capitolul de examinare a VB. Pentru realizarea vederii binoculare normale este necesara intrunirea urmatoarelor conditii: 1.
Vârsta formării binoculare a vederii. Clasificarea strabismului
Integritatea anatomica si dioptrica a globilor oculari. Prin aceasta conditie se asigura formarea unei imagini clare la nivelul retinei fiecarui ochi. Integritatea aparatului motor, compus din muschii oculomotori, aparatul suspensor capsuloligamentar si inervatia aferenta, acestea realizand mentinerea permanenta a paralelismului axelor vizuale si formarea imaginii pe cele doua macule; 3 Campul vizual binocular se obtine prin suprapunerea, intr-o anumita masura a campurilor vizuale monoculare percepute de cei doi ochi; campul vizual binocular propriu-zis are o intindere de de grade, lateral de el existand cate o portiune de camp vizual monocular cu o intindere de 30 de grade; 4.
Corespondenta retiniana normala; fiecare punct din spatiu este receptionat de cate un punct retinian la nivelul fiecarui ochi, deci pentru formarea unei imagini unice este nevoie de stimularea unei perechi de puncte retiniene numite puncte retiniene corespondente.
Fiziopatologia sistemului motor al ochiului Deviatia axelor oculare determina pe langa problemele estetice când este posibilă formarea vederii binoculare importante tulburari functionale, fiind perturbate atat vederea binoculara cat si cea monoculara. Primul fenomen care apare in momentul deviatiei axelor vizuale este vederea dubla sau diplopia, si este explicata prin receptionarea imaginilor pe puncte retiniene necorespondente.
In strabismele aparute in copilarie, cand sistemul vizual este deosebit de plastic, diplopia nu se produce, deoarece intervin doua mecanisme fiziopatologice antidiplopice, si anume neutralizarea patologica si corespondenta retiniana anormala CRA. Neutralizarea patologica Este un fenomen de inhibitie care provoaca eliminarea de catre scoarta cerebrala a imaginii false receptionate de ochiul deviat. Procesul de inhibitie se realizeaza atat la nivel periferic-la când este posibilă formarea vederii binoculare retinei - cat si central - la nivelul scoartei cerebrale.
Neutralizarea patologica Corespondenta retiniana anormala In aceasta situatie inlaturarea diplopiei se produce prin realizarea unei conexiuni binoculare intre macula ochiului fixator si punctul extramacular de la ochiul strabic, pe care se formeaza imaginea obiectului privit Fig.
Corespondenta retiniana anormala In timp ce neutralizarea este un fenomen distructiv, scotand din functie imaginea unui ochi, CRA este un fenomen constructiv, care creeaza noi conexiuni binoculare. In afara strabismului, care este cauza cea mai frecventa a ambliopiei, aceasta poate fi provocata mult mai rar, in anizometropii diferente dioptrice intre ochi sau in nistagmus.
De asemenea existenta, la o varsta mica, a unor obstacole care impiedica formarea imaginii pe retina, duc in scurt timp, la instalarea ambliopiei. Dupa constituirea acesteia, inlaturarea chirurgicala a obstacolului cataracta, opacitati corneene, vitreene nu amelioreaza acuitatea vizuala din cauza ambliopiei care s-a instalat.
In functie de gradul de alterare a acuitatii vizuale, ambliopia este : mare, cu acuitate vizuala sub 0. Etiologia strabismelor Din punct de vedere etiopatogenetic si clinic, strabismele sunt impartite in doua mari categorii: strabisme paralitice si neparalitice. In strabismele paralitice, factorul etiologic poate actiona la diferite nivele, intre muschii oculomotori si nucleii oculomotori din trunchiul cerebral. Cel mai frecvent este afectat trunchiul nervos al unuia, dintre nervii oculomotori, printr-un traumatism, factor infectios, factor vascular anevrisme, accidente vasculare cerebrale sau tumora intracraniana.
In strabismele neparalitice, este rara situatia in care un singur factor etiologic este responsabil de producerea deviatiei axelor vizuale.
In general, factorii etiologici sunt intricati si contribuie intr-o masura mai mare sau mai mica la producerea diferitelor forme de strabism. Schematic, ei pot fi sistematizati in mai multe grupe: 1. Factori optici.
Stiu Totul Despre Sirius * Un Trib African Detine Cunostinte Care Intrigă Stiinta
Se refera in primul rand la viciile de refractie. Hipermetropia favorizeaza strabismul convergent prin tonusul crescut al acomodatiei si deci a convergentei.
Miopia datorita relaxarii excesive a acomodatiei si a convergentei, este insotita de multe ori de strabism divergent; 2.
VEDEREA BINOCULARA SI TULBURARILE SALE
Factori senzoriali Ei contribuie la formarea unei imagini neclare la nivelul unui ochi, si deci determina receptionarea unei imagini diferite, asimetrice, la nivel cortical; este vorba cel mai frecvent de cataracta congenitata, afectiuni congenitale ale nervului optic, opacifierea vitrosului, retinoblastom. Deteriorarea functionala a unuia dintre ochi este urmata de devierea acestui ochi, la persoane cu un echilibru oculomotor labil. In general la copii devierea se produce in convergenta datorita tonusului mai puternic al adductoriloriar la adulti in divergenta la adulti tonusul abductorilor este mai puternic 3.
Factori anatomici orbitari, capsuloligamentari si musculari.
Modificarile de dimensiune si orientare a orbitei pot cum să restabiliți vederea cu un minus devieri ale axelor optice prin insertii vicioase ale muschilor oculomotori si a fasciilor conjunctivale; variatiile de lungime, grosime, cat si calitatea modificata a fibrelor musculare, poate fi de asemenea generatoare de strabisme; 4.
Factori inervationali Acestia determina aparitia deviatilor oculare datorita impulsurilor nervoase excesive orientate spre muschii oculomotori adductori, abductori, ridicatori, sau coboratori ai ochiului, provocand in consecinta deviatia ochiului in pozitia respectiva. Examinarea dezechilibrelor oculomotorii si senzoriale Examinarea completa a unui pacient cu strabism cuprinde urmatoarele etape: examinarea pozitiei statice a ochilor, examinarea miscarilor oculare ductii, versii si vergenteexaminarea diplopiei in paraliziile oculomotorii, examinarea tulburarilor senzoriale.
Prima manopera care se efectueaza pentru confirmarea strabismului este testul acoperirii cover-test. Se acopera alternativ unul din ochi, evidentiind o miscare de redresare din pozitia de convergenta in pozitia drept inainte a ochiului care a fost descoperit si a fost nevoit sa preia fixatia.
In strabismul divergent, redresarea se face din divergenta in pozitia drept inainte.
